Date geografice

Comuna Bărăganul este situată în centrul Câmpiei Române, la întretăierea drumului European E584 Brăila - Slobozia cu calea ferată Făurei-Feteşti, la 64 km de municipiul Brăila, 34 km de municipiul Slobozia, 22 km de oraşul Ţăndărei şi 15 km de oraşul Însurăţei. Comuna Bărăganul este situată în partea sudică a judeţului Brăila şi are următoarele vecinătăţi: nord- oraşul Însurăţei, nord- vest comuna Dudeşti, est- comuna Victoria şi sud judeţul Ialomiţa. DE 584 îi asigură legatura cu oraşul Însurăţei, municipiul Slobozia din judeţul Ialomiţa, precum şi comunele Viziru, Valea Cânepii şi municipiul Brăila.

Localitatea Bărăganul are legătură cu localitatea Tătaru şi cu localitatea Victoria pe drumuri comunale. Comuna nu este udată de nici o apă curgătoare. Râul Călmăţui la nord şi Dunărea la est, sunt depărtate, respectiv 16 Km şi 24 Km distanţă.Vatra comunei Bărăganul se înscrie în tipologia specifică aşezărilor din Câmpia Bărăganului. Din punct de vedere geologic, stratul arabil de la suprafaţă este un cernoziom bun pentru cultura cerealelor: grâu, porumb, orz, ovăz, care se cultivă din cele mai vechi timpuri, sub care se găseşte un strat argilos, apoi lut galben şi în jos apă, nisip, argilă. Clima este continentală. Vara temperatura ajunge la +37 grade, iar iarna, cum s- a întâmplat de- a lungul istoriei, la -35, -40 grade C. Ploile cad neregulat; mai multe primavara şi toamna şi foarte puţin în lunile de vară, cu caracter local, intermitente şi de multe ori cu grindină.

Harta judetului Braila

Suprafaţă

Suprafaţa teritoriului administrativ al comunei Bărăganul este de 7284 ha, din care în extravilan 6892 ha, iar intravilan 392 ha .

Populaţie

La sfârşitul anului 2003, populaţia comunei Bărăganul era de 3571 persoane, din care 1964 bărbaţi (54%) şi 1607 femei (46%), populaţia comunei Bărăganul reprezentând 0,95% din populaţia judeţului.

Tendinţele de creştere a populaţiei (modelele migraţionale)

Evoluţia demografică din comuna Bărăganul înregistrează valori negative, deşi în ultima vreme se constată o migrare a populaţiei de la oraşe (care nu mai găseşte locuri de muncă), către meleagurile natale. Din totalul populaţiei, comuna are 1706 persoane până la 40 de ani, cu tendinţă de creştere a populaţiei şi scădere a mediei de vârstă de la 57 la 52 ani, datorată strămutării de la oraş la comună, dar şi ca urmare a creşterii natalităţii.

Nivelul educaţional

Personalul didactic angrenat în activitatea de învăţământ este de 26 persoane, din care 6 educatoare, 8 învăţători şi institutori şi 12 profesori. Şcolile cuprind un nr. de 296 elevi. Baza materială este formată din 21 săli de clasă şi cabinete şcolare, dar dotarea cu material didactic lasă de dorit. Majoritatea cadrelor didactice sunt din localitate, 27% dintre ele au gradul didactic I. Grădiniţele cuprind un număr de 126 copii şi sunt încadrate cu 6 educatoare calificate.

Cei mai mulţi locuitori sunt absolvenţi de şcoală generală şi doar 30% au absolvit şcoli superioare, medii sau profesionale. Activitatea de învăţământ în comună se desfăşoară în 2 şcoli generale cu 2 corpuri de clădiri, şi 2 grădiniţe. Populaţia şcolară cuprinsă în învăţământul primar şi gimnazial, înscrisă la începutul anului şcolar 2009/2010 a fost de 314 elevi.

Schimbările care au survenit şi previziunile pentru viitor

Ocupaţia principală a locuitorilor a fost şi a rămas agricultura. Până în anul 1990, mulţi dintre locuitorii comunei lucrau la unităţile IAS şi CAP de pe raza comunei. În prezent, în teritoriu funcţionează 4 societăţi agricole, ce au în administrare 4000 ha teren în arendă. Menţionăm că mulţi locuitori preferă să- şi cultive singuri pământul. Din acest motiv agricultura practicată este mai mult una de subzistenţă, decât una performantă, care să poată fi asimilată unei afaceri cu potenţial de dezvoltare. Pe viitor se doreşte înfiinţarea altor asociaţii agricole care, acompaniate de reabilitarea sistemului de irigaţii, să facă posibilă practicarea unei agriculturi moderne şi performante.

 
spacer